“Am studiat și experimentat personal multe „scheme” tactic-psihologice și pedagogice, atât ca sportiv, ca antrenor, ca mentor, ca părinte, dar și ca antreprenor. Am aplicat aceleași metode și în pregătirea fetelor mele Anca și Adriana, iar rezultatele au adus salturi calitative și cantitative în cariera lor sportive. Ele au devenit campioane ale Germaniei la tenis de câmp, ocupând locuri importante în clasamentele mondiale ale acestui îndrăgit sport. După ani de studiu, muncă și implicare, reușitele mi-au dat aripi, și, cu optimism, entuziasm, am hotărât să revin în România și să contribui efectiv la pregătirea tinerei generații, care are calități native mult peste media celor din Vest. Proiectul ROMÂNIA MODERNĂ – o țară pentru copilul tău! își asumă misiunea ambițioasă de a se ocupa de copiii și tinerii români, cu vâsta cuprinsă între 5–35 de ani, prin împărtășirea învățăturilor moderne  ale oamenilor de succes.” (Mircea Barna – fondatorul și președintele Asociației ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNIA MODERNĂ).

B.M.: Domnule Mircea Barna, cum va venit ideea unui astfel de proiect?

M.B.: Ideea acestui proiect s-a nascut în urma experienței acumulate de mine în ultimii 30 de ani petrecuți în Occident, vizitând țări dezvoltate, cum ar fi Elveția, Australia, Noua Zeelandă, Austria, Olanda, Japonia, Germania (unde m-am și stabilit din anul 1987), dar și țări mai puțin dezvoltate, cum ar fi China, Indonezia. Una din marile concluzii? După observații atente asupra modului lor de organizare, și mă refer la toate țările, din ambele categorii, dar și în urma a sute, poate chiar mii de discuții și schimburi de idei cu oameni de succes din aceste zone, am ajuns la concluzia, pe care o consider extrem de bine fondată, că, motivul principal al diferenței de nivel de trai, de competitivitate economică, mulțumire și echitate socială, constă în felul în care se aplică, la nivelul individului, familiei, firmelor, organizațiilor publice, guvernului, legile MANAGEMENTULUI PRECIS, cel bine aplicat. Fiindcă există și management fals și prost aplicat. De exemplu, poți conduce mașina corect, din punct de vedere al respectării legilor de circulație, dar în același timp prost/slab din punct de vedere al condusului propriu zis. Și să mă refer și la România. De ce sunt diferențe de nivel de trai, între noi și țările din Vest? Un prim răspuns la această întrebare este faptul că ei nu au avut aproape 50 de ani de comunism, care au răvășit pur și simplu societatea românească, distrugând, la propriu și la figurat, noțiunea de inițiativă liberă și antreprenoriat, fără de care, nici o societate nu poate fi competitivă. O a doua explicație pentru această diferență din punct de vedere al nivelului de trai este faptul că țările mai sus pomenite reușesc să scoată la suprafață și să valorifice resursele neexploatate din majoritatea oamenilor care populează acele țări și prin aceasta se ajunge la un ridicat nivel de trai. Și atunci mi-am zis că, printr-un proiect ca ROMÂNIA MODERNĂ, vom putea pregăti generațiile tinere să facă față nivelului din țările dezvoltate.

B.M.: Ce misiune, țintă și-a trasat acest proiect?

M.B.: Proiectul ROMÂNIA MODERNĂ si-a stabilit misiunea de a valorifica resursele neexploatate de care dispun tinerii între 5-35 de ani din România, prin împărtășirea unor cunoștinte moderne, folosite de oamenii de succes. Deja fetele mele, Anca și Adriana, dealtfel campioane ale Germaniei la tenis de câmp la începutul anilor 2000, dar și unii fotbaliști de mare succes din echipa națională actuală, precum Vlad Chiricheș, Alexandru Maxim, Mihai Răduț, au urmat cursurile proiectului nostru. ROMÂNIA MODERNĂ se adresează copiilor și tinerilor dar și părinților acestora, copiilor cu dizabilități sau proveniți din grupuri defavorizate. Se dorește ca, prin joacă și muncă constantă, cu un grup de maxim 15 copii, un formator să îi pregătească fizic (sportiv) și intelectual (economic, etic, antreprenorial, organizatoric, leadership) pentru viața care îi așteaptă. Va face acest lucru nu singur, ci cu sprijinul și implicarea părinților acestor copii, deoarece programul nostru presupune implicarea activă a părinților pentru două ore săptămânal. Concret, un formator va petrece două ore, preferabil sâmbăta, cu un grup de copii și părinții acestora, pe un teren de sport, în aer liber când vremea permite, sau într-o sală de sport. În timpul celor două ore formatorul va îndruma copiii din grupul său și îi va învăța să practice sport (tehnic, tactic, fizic și psihic) și vor forma grupuri de discuție și studiu cu părinții și copiii, cu ajutorul manualelor pe care fiecare familie înregistrată în programul nostru le va primi. Din punct de vedere sportiv mai este un avantaj:  un copil trebuie să treacă, în acest proiect, pe parcursul unui an, prin mai multe sporturi. Dacă începe la 6 ani, la 7 ani deja se poate vedea spre ce ar avea înclinație și unde ar vrea să continue, astfel toți acei copii care vor avea inclinatii spre un sport anume, îi vom îndrepta ulterior spre cluburi sportive.

B.M.: În viziunea dvs., cum se formează azi educația unui tânăr?

M.B.: Așa cum este binecunoscut, educația unui tânăr se sprijină pe trei piloni: educația formală, care este educația clasică, academică, primită în grădiniță, școală, liceu, facultate și este asigurată în cadrul sistemului de învățământ de stat  sau privat. A doua formă este educația informală, respectiv educația pe care tinerii și-o însușesc singuri sau cu o anumită îndrumare de la familie, prieteni, TV, ziare, reviste, Internet. Ponderea educației formale în modelarea unui tânăr este apreciată de către specialiști la 40% iar a celei informale, la 20%. Ei bine, partea rămasă de 40% este atributul educației non-formale. Este acel tip de educație care se formează în afara celor două menționate mai sus, în mod organizat și care, din păcate, la noi în țară este foarte neglijată. Acest tip de educație cuprinde, de exemplu, noțiuni de dezvoltare și augmentare a încrederii în sine și a stimei de sine, metode de stabilire și realizare a țelurilor, managementul precis, calitatea, etica, transparența, notiuni de leadership și antreprenoriat.

B.M.: Am înțeles că aveți drept susținători mari personalități… Puteți să ne dați câteva exemple?

M.B.: Promotorii programului ROMÂNIA MODERNĂ sunt: Tudor Bompa (renumit expert la nivel mondial în pregătirea fizică), Iosif Pop (economist, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania) şi Thomas Achelis (cunoscut comunicator german).

B.M.: În concluzie, ce va aduce inovativ proiectul ROMÂNIA MODERNĂ?

M.B.: Sistemul de educație non-formală, care este compus din 10 capitole (cursuri) care tratează cunoștințele necesare și suficiente de care are nevoie un tânăr pentru a-și realiza potențialul maxim și a se comporta la întreaga lui capacitate. În altă ordine de idei, trebuie menționat și faptul că sportul de echipă este considerat de către specialiștii în educație ca o componentă a educației non-formală. În plus, având în vedere nevoile celor ce învață în cadrul proiectului, nu vor exista ierarhii de tipul celor prezente în educația formală, proiectul având drept scop maximizarea potențialului fiecărui participant.

“La finalizarea cursurilor se va primi o diplomă, precum și înscrierea într-o platformă unde se pot accesa locuri de muncă în Uniunea Europeană, locuri de muncă oferite direct de angajatori.”

B.M.: Ce se oferă concret prin proiectul ROMÂNIA MODERNĂ?

M.B.: Noi oferim 10 cursuri online sau cu predare în direct (Stabilirea țelurilor și planificarea strategică a vieții; Psihologie – încrederea în sine, stimă de sine, autoeficacitate, motivație; Cunoștiințe IT – limba engleză și limba germane, Informații despre anumite meserii; Calitate organizațională – eficiență, eficacitate, performanță, Etică și transparență în organizații; Management;  Management  precis,  Antreprenoriat  –  modul I; Antreprenoriat – modul II), un echipament sportiv complet marca ANCADA (trening, maiou, jambiere sau șosete, geantă sau rucsac , adidași), bonusuri de performanță și Revista Junior Sport (ca urmarea a parteneriatului pe care l-am semnat între Asociația România Modernă și Asociația Junior Sport, asociația dvs). Practic, cele 10 cursuri care formează know-how-ul proiectului ROMÂNIA MODERNĂ reprezintă nucleul (acele cunoștinte absolut NECESARE și SUFICIENTE), de care are nevoie orice tânăr/persoană pentru a fi eficient, pentru a avea rezultate și a-și putea realiza potențialul maxim. Fără a poseda acest know-how, nimeni nu va putea funcționa la capacitatea maximă, chiar dacă este olimpic la matematică, informatică, geografie. După ce posedă acest nucleu de cunoștinte, fiecare va PERFORMA/EXCELA în meseria/profesia pe care o desfășoară, bineințeles dispunând și aici de cunoștințele de specialitate.

  

B.M.: Cum se poate implementa proiectul la nivel național?

M.B.: La nivel național proiectul se poate implementa stabilind cu partenerii regiunile și orașele, numărul de grupe, numărul de beneficiari precum și condițiile de participare la acest program. La finalizarea cursurilor se va primi o diplomă, precum și înscrierea într-o platformă unde se pot accesa locuri de muncă în Uniunea Europeană, locuri de muncă oferite direct de angajatori.

B.M.: În concluzie…

M.B.: În concluzie, am convingerea fermă că noi românii putem recupera diferența care ne separă de țările dezvoltate NUMAI dacă reușim să ne însușim și să aplicăm, la nivelul întregii societăți românești acest TIP de MANAGEMENT PRECIS, prezentat în cursurile noastre. Chiar dacă această afirmație a mea pare lipsită puțin de modestie, ea se bazează pe faptul că vine din ceea ce am afirmat mai sus, dar și din experiența mea personală, în care am aplicat, cu succes, legile MANAGEMENTULUI precis. Chiar și eșecurile din cariera mea de bussiness au avut, ca și cauze, NERESPECTAREA unor principii cuprinse în cele 10 cursuri.

B.M.: Domnule Mircea Barna, noi vă urăm succes și vă mulțumim pentru încrederea acordată de a vă fi parteneri și vă asigurăm că Revista JUNIOR SPORT va fi un vector media eficient de informare și promovare a proiectului ROMÂNIA MODERNĂ.

M.B.: Și eu vă mulțumesc!

Articol publicat în Revista Junior Sport nr. 4 (apariție iulie 2016)

Autor: Beatrice Mercado

Foto: Arhiva lui Mircea Barna